Comentarii și interviuri - PC Magazine Romania, Octombrie
2004
Alegerea rezultatului corect dintr-o listă este o activitate diferită de construirea soluției corecte.
|
Irina Athanasiu
Profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare, Universitatea "Politehnica" București.
Cu grilă și fără grilă
Irina Athanasiu
De câțiva ani la examenul de admitere în Politehnică se utilizează testele
grilă pentru că permit o corectură obiectivă și rapidă. Dacă sunt bine făcute,
testele grilă dau o măsură destul de bună a gradului de acoperire a cunoștințelor
testate. Există însă un dezavantaj major - alegerea rezultatului corect dintr-o
listă este o activitate diferită de construirea soluției corecte. De exemplu,
metoda de rezolvare utilizată nu poate să fie luată în considerare într-un test
grilă, pentru că doar rezultatul contează. Un alt dezavantaj - pregătirea pentru
testele grilă este orientată în special spre abordarea speculativă a problemelor.
Fiind vorba de alegerea unei variante dintr-o listă se caută mai întâi variantele
evident greșite. Pe urmă, varianta cea mai plauzibilă. Strategia utilizată se
adaptează după cum un răspuns greșit este penalizat sau nu, în funcție de numărul
de probleme, intervalul de timp avut la dispoziție etc. În situații tehnice
reale este, însă, nevoie de altceva. Efectele acestui gen de pregătire și-au
făcut deja apariția. Construirea unui raționament sau înțelegerea unei demonstrații
devin activități al căror rol studenții nu îl înțeleg și de cele mai multe ori
le evită.
Sigur, nu modul de examinare este greșit, atitudinea este problema. Adaptare
pregătirii la modul în care se face verificarea se înscrie pe linia "eficientizării"
activităților - obținerea maximului de beneficii cu minimum de efort.
Care este în fond rostul unui examen de admitere? Să îi răsplătească pe cei
care au muncit ani de zile pregătindu-se pentru examenul de admitere? Au făcut
ore de meditații nesfârșite, s-au pregătit la materiile la care se pot lua note
mari ușor la bacalaureat, evitând materii care ar fi putut să îi ajute în viață
sau măcar iar fi interesat? Au participat la competiții școlare pentru a obține
un loc pe podium care să le asigure intrarea la facultate fără examen, chiar
dacă facultatea respectivă are o legătură destul de îndepărtată cu competițiile
respective? Din nou - reușita la admitere este o răsplată? Cred că răspunsul
este "nu". Examenul de admitere trebuie să fie un mod prin care să
fie selectați cei mai potriviți candidați pentru meseria respectivă. Reușita
la examenul de admitere este primul pas dintr-un drum, eventual un pas intermediar,
dar în nici un caz ultimul.
Evident, nu suntem originali, nu numai în Politehnică se utilizează acest mod
de examinare. Cei care au fost interesați de procedura de admitere la studii
în SUA sau Canada știu că printre alte condiții apar și rezultatele obținute
la o serie de teste grilă - de limbă, de cunoștințe generale și în domeniul
specific, de inteligență etc. Există o întreagă industrie dezvoltată în jurul
acestor teste: manuale cu tipuri de probleme posibile și strategii de adoptat,
software pentru exersare, meditatori specializați. În anii in care se schimbă
modelul de teste sau se introduc tipuri noi de probleme rezultatele candidaților
sunt mai slabe. Majoritatea universităților din SUA și Canada consideră însă
rezultatele la testele grilă numai una dintre condițiile pentru admitere.
Am constatat în ultima vreme că la începutul unui curs subiectul cel mai interesant
pentru studenți nu este - ce se va studia la cursul respectiv nici măcar "la
ce folosește", ci cum se obține nota. Câte puncte pentru temele de casă,
câte puncte pentru activitatea la orele de aplicații, se dau sau nu lucrări
la curs, dacă da câte puncte reprezintă etc. și în continuare focalizarea este
spre obținerea unui număr suficient de puncte pentru o notă de trecere, sau
pentru obținerea unei note mari, după caz. Cursurile, aplicațiile sunt doar
ocazii pentru obținerea de puncte. O activitate care nu generează puncte, nu
interesează. Mi se pare greșit și cred că toți actorii implicați au o parte
de vină în această greșeală.
Totul trebuie să se întâmple parcă tot mai repede, inclusiv
lucrurile care țin de meseria noastră. Tehnologiile apar, abia apucă să se maturizeze
și devin depășite. Acest repede are consecințe și cauze: vrem
să terminăm mai devreme facultatea, vrem să începem să lucrăm mai devreme, de
fapt vrem să devenim salariați mai devreme, să ne cumpărăm prima mașină mai
devreme, să fim șefi și eventual să muncim mai puțin mai devreme etc.
Care este legătura cu testele grilă? Și testele grilă se rezolvă și se corectează
repede.
|