Comentarii şi interviuri - PC Magazine Romania, Octombrie 2004

Irina Athanasiu
Profesor la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Universitatea "Politehnica" Bucureşti.

Cu grilă şi fără grilă

Irina Athanasiu

De câţiva ani la examenul de admitere în Politehnică se utilizează testele grilă pentru că permit o corectură obiectivă şi rapidă. Dacă sunt bine făcute, testele grilă dau o măsură destul de bună a gradului de acoperire a cunoştinţelor testate. Există însă un dezavantaj major - alegerea rezultatului corect dintr-o listă este o activitate diferită de construirea soluţiei corecte. De exemplu, metoda de rezolvare utilizată nu poate să fie luată în considerare într-un test grilă, pentru că doar rezultatul contează. Un alt dezavantaj - pregătirea pentru testele grilă este orientată în special spre abordarea speculativă a problemelor. Fiind vorba de alegerea unei variante dintr-o listă se caută mai întâi variantele evident greşite. Pe urmă, varianta cea mai plauzibilă. Strategia utilizată se adaptează după cum un răspuns greşit este penalizat sau nu, în funcţie de numărul de probleme, intervalul de timp avut la dispoziţie etc. În situaţii tehnice reale este, însă, nevoie de altceva. Efectele acestui gen de pregătire şi-au făcut deja apariţia. Construirea unui raţionament sau înţelegerea unei demonstraţii devin activităţi al căror rol studenţii nu îl înţeleg şi de cele mai multe ori le evită.

Sigur, nu modul de examinare este greşit, atitudinea este problema. Adaptare pregătirii la modul în care se face verificarea se înscrie pe linia "eficientizării" activităţilor - obţinerea maximului de beneficii cu minimum de efort.

Care este în fond rostul unui examen de admitere? Să îi răsplătească pe cei care au muncit ani de zile pregătindu-se pentru examenul de admitere? Au făcut ore de meditaţii nesfârşite, s-au pregătit la materiile la care se pot lua note mari uşor la bacalaureat, evitând materii care ar fi putut să îi ajute în viaţă sau măcar iar fi interesat? Au participat la competiţii şcolare pentru a obţine un loc pe podium care să le asigure intrarea la facultate fără examen, chiar dacă facultatea respectivă are o legătură destul de îndepărtată cu competiţiile respective? Din nou - reuşita la admitere este o răsplată? Cred că răspunsul este "nu". Examenul de admitere trebuie să fie un mod prin care să fie selectaţi cei mai potriviţi candidaţi pentru meseria respectivă. Reuşita la examenul de admitere este primul pas dintr-un drum, eventual un pas intermediar, dar în nici un caz ultimul.

Evident, nu suntem originali, nu numai în Politehnică se utilizează acest mod de examinare. Cei care au fost interesaţi de procedura de admitere la studii în SUA sau Canada ştiu că printre alte condiţii apar şi rezultatele obţinute la o serie de teste grilă - de limbă, de cunoştinţe generale şi în domeniul specific, de inteligenţă etc. Există o întreagă industrie dezvoltată în jurul acestor teste: manuale cu tipuri de probleme posibile şi strategii de adoptat, software pentru exersare, meditatori specializaţi. În anii in care se schimbă modelul de teste sau se introduc tipuri noi de probleme rezultatele candidaţilor sunt mai slabe. Majoritatea universităţilor din SUA şi Canada consideră însă rezultatele la testele grilă numai una dintre condiţiile pentru admitere.

Am constatat în ultima vreme că la începutul unui curs subiectul cel mai interesant pentru studenţi nu este - ce se va studia la cursul respectiv nici măcar "la ce foloseşte", ci cum se obţine nota. Câte puncte pentru temele de casă, câte puncte pentru activitatea la orele de aplicaţii, se dau sau nu lucrări la curs, dacă da câte puncte reprezintă etc. şi în continuare focalizarea este spre obţinerea unui număr suficient de puncte pentru o notă de trecere, sau pentru obţinerea unei note mari, după caz. Cursurile, aplicaţiile sunt doar ocazii pentru obţinerea de puncte. O activitate care nu generează puncte, nu interesează. Mi se pare greşit şi cred că toţi actorii implicaţi au o parte de vină în această greşeală.

Totul trebuie să se întâmple parcă tot mai repede, inclusiv lucrurile care ţin de meseria noastră. Tehnologiile apar, abia apucă să se maturizeze şi devin depăşite. Acest repede are consecinţe şi cauze: vrem să terminăm mai devreme facultatea, vrem să începem să lucrăm mai devreme, de fapt vrem să devenim salariaţi mai devreme, să ne cumpărăm prima maşină mai devreme, să fim şefi şi eventual să muncim mai puţin mai devreme etc.

Care este legătura cu testele grilă? Şi testele grilă se rezolvă şi se corectează repede.